Experienta m-a invatat ca in afaceri un directia este data de legile economiei de piata. Echilibrul dintre cererea si oferta determina intotdeauna o buna functionare a economiei. De fiecare data cand apar derapaje, obstacole sau dificultati intr-o afacere, vocea clientului, este singura muzica ce trebuie ascultata. Armonizarea imaginii brandului cu dorintele, asteptarile si aspiratiile consumatorilor reprezinta esenta brandingului. Clientii determina succesul unui brand. Aceasta este esenta. Uneori, dintr-un entuziasm ce poate fi inteles in contextul dorintei de performanta maxima, o anumita inertie domina comunicarea dintre brand si piata, fapt ce poate duce la o departare fata de valorile si aspiratiile cu care este creditat brandul de catre consumatori. Atunci singura solutie viabila este „glasul consumatorului”.

Doua sunt momentele importante in viata brandului, castigate in mod constant de marile branduri. Primul moment apare in momentul in care clientul decide in fata raftului care este produsul pe care il va achizitiona. Al doilea moment este acela in care apare (sau nu) satisfactia oferita de consumul sau utilizarea produsului. Brandurile care castiga in mod constant pe termen lung, aceste doua momente ale adevarului sunt cele care castiga un loc de seama in mintea si inima consumatorului, stabilind o legatura puternica intre brand si consumator. Forta brandingului este reprezentata de victoria brandului in aceste doua momente importante.

In foarte multe situatii unul dintre punctele deficitare ale programelor de branding este comunicarea realizata sub forma unui monolog. Prin toate mijloacele media, comunicarea se face numai intr-o singura directie. De la brand spre consumator. De foarte putine ori, comunicarea se face in ambele sensuri. Acest fapt genereaza un proces de indepartare a consumatorului fata de brand. Comunicarea implica un proces bazat pe dialog. Fara acest dialog, fara capacitatea de a face schimbarile necesare, cerute de consumator, de a veni in intampinarea dorintelor si aspiratiilor sale, brandingul devine doar o forma rudimentara de publicitate. Cercetarea de piata, studiile asupra comportamentului consumatorilor, nu pot inlocui dialogul dintre brand si consumator. De foarte multe ori la intrebarea politicoasa adresata unei cunostinte sau prieten, in momentul intalnirii „ce faci?” raspunsul vine invariabil mereu in aceiasi nota politicoasa „ multumesc, bine. Dar tu?” . Cat adevar se gaseste in spatele acestor cuvinte? O intrebare pusa din politete primeste un raspuns politicos de complezenta. Realitatea poate fi insa mult diferita. Acelasi lucru se intampla si in comunicarea de brand. Foarte multe sondaje de opinie, pentru care se cheltuiesc sume mari, primesc raspunsuri politicoase (de multe ori induse chiar din textul intrebarii). Valoarea de imagine generata de aceste sondaje poate fi complet eronata.

Brandul este inainte de toate o identitate. De aceea brandingul reprezinta intr-o mare masura complexul proces de realizare a unei identitati. Identitatea unui brand se cladeste in timp iar valorile
promovate sunt cele care dau masura acestei identitati. In acest context istoria unui brand privita ca o componenta majora a identitati sale este unul din factorii primordiali ce stau la baza analizei
valorilor brandului. Este foarte greu, si timpul dovedeste asta, pentru un brand sa strabata drumul lung si de cele mai multe ori anevoios al istoriei. Schimbarile de regim politic, razboaiele, revolutiile, perioadele de recesiune economica, sunt doar cateva din multele incercari pe care brandurile vechi le-au avut de invins. Este un merit extraordinar al acestor firme si o dovada a faptului ca victoria lor impotriva “vremurilor” si a timpului a fost orchestrata de oameni inimosi care si-au legat viata de existenta acestor branduri. O legatura foarte puternica care generatie dupa generatie s-a intarit devenind indisolubila in fata tuturor greutatilor. Sunt branduri care au reusit sa faca istorie fara a fi insa “istorie”.

Romania beneficiaza de aportul pe care valoarea unor branduri memorabile la asociat imaginii de tara. Ca niste adevarati veterani fac legatura in timp intre cele doua Romanii, cea prospera si bogata, cu resurse umane si materiale fara egal in Europa interbelica si Romania de azi. Suntem una din putinele tari europene ce se poate mandri cu branduri a caror vechime este mai mare de 300 de ani. Este o componenta majora a identitatii noastre nationale. Cand vorbim despre brandul de tara, vorbim inainte de toate despre toate aceste valori (economice, culturale, sportive, sociale, politice) care compun imaginea de tara, Brandul Romania. Generatiile de aur care au avut ca exponenti majori pe Tristan Tzara, Nae Ionescu, Eugen Ionescu, Mina Minovici, Nicolae Paulescu, Henry Coanda, Elie Carafoli, Elisa Leonida Zamfirescu (prima femeie inginer din lume, a absolvit in 1912 Academia Regala Tehnica din Berlin, la scoala de traditie de la Charlottenburg) si foarte multi altii, au reprezentat o stare de fapt si un efect al dezvoltari economice, culturale, sociale fara precedent in istoria Romaniei. Ce punem noi azi, ca o necesara continuare a acestei traditiei … imi este greu sa judec (o va face timpul si generatiile viitoare) daca nonvalorile ce fac “imagine” in Romania de azi depasesc adevaratele valori pe care acest popor le are, dar din bun simt le tine ascunse de lumina murdara a noilor reflectoare. Romania lor este visul urat al unei nopti de iarna, aspra iarna, ce precede primavara ce va sa vina.
Istoria unui brand nu poate fi cumparata. De aceea cred ca a proteja aceste branduri ar trebui sa fie o indatorire a societati romanesti. Este obligatia morala pe care generatia de azi o are fata de ceea ce Vechea Romanie a lasat mostenire Noii Romanii. Ca nu se intampla asta,… vedem in fiecare zi.
Istoria unui brand nu poate fi cumparata. De aceea cred ca a proteja aceste branduri ar trebui sa fie o indatorire a societati romanesti.
Este obligatia morala pe care generatia de azi o are fata de ceeace Vechea Romanie a lasat mostenire Noii Romanii. Ca nu se intampla asta,… vedem in fiecare zi. Branduri care au contribuit prin activitatea lor la construirea Romaniei moderne au ajuns azi sa fie distruse. As putea sa dau multe exemple, dar am sa ma limitez la doar cateva:
In ultimii ani, multe companii au întâmpinat dificultati majore in desfasurarea activităţii lor. Lipsa unor politici economice clare si directe in sprijinirea micilor intreprinderi a dus, pe fondul acutizarii recesiunii economice la inchiderea acestora. Am asistat astfel la disparitia unor unitati economice cu vechi traditii. In lipsa unei evaluări reale a patrimoniului companiei, au fost falimentate fabrici deţinătoare ale unor branduri cu mai mult de un secol de activitate. Branduri cum au fost Tractorul Brasov, Bere Grivita, Bere Gambrinus, Fabrica de Hârtie Buşteni, sau Bere Azuga, au dispărut luând cu ele o tradiţie de peste 100 de ani. Fara a socoti patrimoniul lor industrial, de multe ori unicat in peisajul economic romanesc, aceste branduri aveau o calitate ce nu poate fi inlocuita sau achizitionata, o valoare data de timp – TRADITIA. Inchipuiti-va o fabrica de mobila, recent infiintata cu ajutorul unor fonduri europene, dotata cu utilaje moderne si deservita de un personal calificat, care doreste sa participe la o licitatie internationala unde una dintre cerinte este existenta unei experiente (traditie) de peste 30 ani de activitate… de unde ar putea achizitiona si ce suma i-ar fi necesara sa cumpere “traditie” ? Nu exista bani (nici macar europeni) ce pot cumpara “ceva”ce doar timpul si calitatea oamenilor ofera. Dar azi in Romania, traditia devine un capital desuet.

In loc de final

Am sa exprim un adevar. Trist.

In Romania se poate sa castigi bani si fara brand si branding. Poti face afaceri de „succesuri” chiar „analfabet” fiind. Pana la urma functioneaza o multime de fabrici de diplome. Dar nu despre asta este vorba. Dramatic este faptul ca peste tot in lumea civilizata, a face afaceri inseamna in primul rand respect fata de clienti (cel putin in aparenta). In Romania de azi respectul, bunul simt (ca simt al masurii), bunele maniere, cinstea, onestitatea, sunt atat de greu de gasit, incat a vorbi despre branding este cel putin un lucru inoportun.

Se poate ORICE in Romania de azi!

Asta insa nu inseamna ca se va putea mereu.

Pana la urma este vorba doar de a rasunde la o singura intrebare? Se poate castiga muncind corect (cinstit) in Romania?

Randurile aceasta ca si toate celelalte ce le-am scris sau le voi scrie sunt pentru tine, cel ce vrei sa inveti, si vrei sa traiesti intr-o Romania curata, Romania de maine.